Vantul este ” motorul” tau in acest sport . Vantul impune ce echipament alegi atunci cand iesi pe apa . Tine totdeauna cont de puterea si directia vantului . Atentie la vantul ” offshore” ( dinspre mal spre larg ) mai ales daca e de intensitate mare si navigi pe mare deschisa . El te poate purta departe de mal si intoarcerea e foarte dificila in cazul in care apar probleme la echipament sau ca urmare a oboselii . In acest caz e mai bine sa navigi pe un lac .
Indiferent de nivelul de pregatire , tine mereu cont de puterea si directia vantului . Incepatorii nu ar trebui sa iasa pe apa daca vantul este peste 3 bft , windsurferii medii se descurca bine pe 4-5 bft. Avansatilor care alearga pe 6-7 bft le spun ca nu exista experti in windsurfing deoarece oricand pot sa apara situatii si experiente noi (neplacute uneori ) . De voi depinde ca acestea sa se incheie cu bine . Pe forta 7 cu rafale , o vela de 3,5m facea cam ce vrea ea cu 110 kg ale mele .
Diferenta de viteza a vantului intre forta 5 si forta 6 nu pare mare dar presiunea aproape se dubleaza iar rafalele devin periculoase . Daca frica te impiedica sa zbori cu viteza pe apa , nu poti tine vela verticala .In Romania vantul de forta 6-7 este foarte dificil din cauza rafalelor cu forta aproape dubla fata de baza .
La fel si la alegerea placii . Pana la forta 3 , poti folosi o placa cu volum dublu fata de greutatea ta , fara a avea probleme . De la forta 4 placa are un volum aproape egal sau chiar mai mic decat greutatea ta . Volumul mare al placii , iti asigura flotabilitatea si stabilitatea pe un vant slab . De asemenea , o placa cu volum mare , are si o latime corespunzatoare ( pana la 1 m ) ce ajuta la intrarea in planaj pe vant slab . Toate acestea devin dezavantaje in cazul unui vant puternic . Placa mare , avand o suprafata mai mare de frecare cu apa , opune o rezistenta mai mare la inaintare , raportata la viteza vantului . Pentru o mai buna intelegere , vizualizeaza catargul tras inapoi de la baza de catre placa si de varf impins inainte de vant . Rezultanta este un mai mare efort in brate si picioare , in a mentine vela in pozitie corecta . Pentru compensare se reduce marimea velei . In acest mod , problema e numai pe jumatate rezolvata . Se reduce efortul , dar scade mult viteza datorita dezechilibrului ce ce creeaza intre frecarea mare a placii cu apa si puterea mai slaba a vantului captat in vela .Trecand simultan si la o placa mica , efortul se diminueaza si viteza de deplasare creste . Nu mai e nevoie acum de latime si volum pentru a avea asigurata stabilitatea si flotabilitatea . Viteza le asigura pe amandoua . Flotabilitatea poate fi chiar negativa la fel ca la water ski , ca in filmul urmator .
. O mare importanta prezinta si alegerea finnei . Cu cat viteza vantului este mai mare , cu atat lungimea finnei este mai mica . Oricum placile sunt dotate cu finne corespunzatoare , iar schimbarea placii duce automat si la reducerea finnei . Sigur ca da , pe aceeasi placa poti folosi mai multe marimi de fine . Dar deja aici este vorba de reglaje fine ce le folosesc numai competitorii . La fel ca si reglajele velei , intinderea acesteia pe catarg si ghiu , pozitionarea ideala a catargului pe placa . Intinderea mai puternica a velei pe catarg reduce lungimea si adancimea , curburii velei pe verticala . In acest mod , partea superioara a velei se rasfrange spre inapoi descarcand rafala ( se reduce practic suprafata velei in cazul rafalei de vant ) iar cupa activa de la baza velei retine mai putin vant . Idem in cazul intinderii pe ghiu , se reduce curbura velei pe orizontala , cu acelasi efect . In general velele mari se preteaza la reglaje de acest gen , permitand o mai mare plaja de reglaje si folosinta . De aceea sunt dotate si cu 3 ocheti la coltul de intindere pe ghiu . La vant slab e folosit ochetul de sus si pe masura ce vantul creste se coboara spre cel de jos , pentru a slabi linia de cadere a velei , permitand astfel descarcarea . In functie de marimea velei se pozitioneaza si catargul pe placa . O vela mai pare presupune si o greutate mai mare aplicata pe placa . Pentru distribirea corecta a greutatii pe placa vela mare se pozitioneaza mai departe se surfer , deci mai in fata . Altfel greutatea velei si grementului + cea a surferului ar actiona mai mult pe partea din spate tinand pupa scufundata , actionand ca o frana . Fixarea mai in fata duce implicit si la mutarea centrului de greutate a surferului , eliberand pupa . Cu cat scade marimea velei cu atat catargul se va pozitiona mai spre in spate . Evident ! M-am referit aici strict la folosirea mai multor vele pe aceeasi placa . Atunci cand placa si vela sunt optim alese , catargul e fixat la jumatatea canalului de prindere .
P.S . Imi place sa cred ca aduc ceva lumina in intelegerea acestui sport . Nu vreau ca aceste explicatii ale mele sa devina ” namoloase ” si sa iti para totul mult mai complicat decat este in realitate .