Indexed Mast Check System – IMCS 
Sistemul de măsurare IMCS este standardul stabilit de Fiberspar în 1994 pentru a masura rigiditatea unui catarg. Aceasta a înlocuit vechiul sistem de MCS , care era ineficient atunci când se compară catarge de diferite lungimi. Consider ca nu este necesar sa iti bati capul cu formula de calcul desi o voi scrie mai jos , e de ajuns sa cunosti doar ICMS-ul . Trebuie doar sa stii ca pentru a se aplica aceasta formula se face urmatorul test al catargului :
1. Sprijinirea catargul 5 cm de la fiecare capăt.
2. Aplicarea unei sarcini de 30 kg la jumatatea lungimii
3. Măsurarea deformarii statice şi dinamice la:
a. Sfert de baza
b. Mijloc (aceasta este de măsurarea cheie pentru a determina IMC)
c. Sfert de varf
4. Divizarea deformarii în lungime .
Pentru a se calcula rigiditarea – IMCS –ul se foloseste formula :
IMCS = (lungimea catargului )3 / (Deformarea la mijloc) X (lungimea catargului )2
Fiberspar a facut aceste calcule facand masuratori pe un catarg de 465 cm .
Rigiditatea este exprimata in numere de la 16 la 32 , direct proportional cu lungimea catargelor .
Un windsurfer cu o greutate mai mare de 80 kg ce poate merge supravelat , va putea folosi la o vela ce recomanda un un catarg cu IMCS de 25 un altul mai rigid de 27,5 . Un windsurfer cu greutate sub 80 kg poate folosi insa un catarg cu IMCS cu o treapta mai mic decat cel recomandat .
Numerele de IMCS de obicei variază de la circa 12 (catarg moale junior) la 32 ( catarg de cursa rigid). Vele mai mari au nevoie de catarg mai rigid pentru a sustine forţele suplimentare, astfel ca este normal pentru catarge mai mari rigiditaea IMCS va fi mai mare .
Ce inseamna REFLEX RESPONSE ?
Rigiditatea nu spune totul despre catarg . Forma curbei de îndoire si revenirea la forma initiala este de asemenea importanta . Citim de termeni ca “top flex” si “constant curve ” , dar ce înseamnă asta ? De fapt, sunt termeni cuantificabili. În plus fata de masurarea jumătatii înălţimii pentru testare IMC , se masoara deformarea la fiecare sfert din lungime si se masoara timpul de reactie . Se aplica formula :
(deformare la sfert de varf * deformare 100/mijloc) – (deformarea la sfert de baza * deformare 100/mijloc)
“Reflex respond ” este termenul folosit pentru a descrie modul în care catargul reacţionează şi cat de repede la rafale şi soc . Masauraraea se face foto-electric . Pare complicat, dar de fapt o secţiune mai subtire si usoara de varf va oscila mai repede, pur şi simplu din cauza masei sale mai mici. Deci e o marime ce exprima si unitati de viteza . Catargul trebuie sa reactioneze corect si rapid la diferentele de sarcini transmise de vela . Putem sa facem o comparatie cu sistemul de directie de la automobil . Un reflex mic se asociaza cu o directie rigida .
Termeni standard ce descriu “Reflex response –ul ” catargului sunt:
6 – Hard Top(HT)
7 -9 Curve Hard Top(HCC)
10-12 Constant Curve(CC)
13-15 Curve Constant – Top Flex(CFT)
16-18 Flex Top(FT)
19-21 Flex Top – Top Super Flex(FSF)
22 + Super Flex Top(SFT)
In concluzie cu cat “Reflex respond ” este mai mare , cu atat timpul de raspuns la solicitare e mai mic si varful mai flexibil
Desi un catarg cu 75 la suta carbon are acelasi IMCS ca si unul cu 100% carbon , pe apă, catargul de carbon 100% va reactiona mai bine din cauza greutatii mai mici dar şi din cauza reactiei reflex , mai rapide . De asemenea el revine mai rapid la foma initiala dupa solicitare .
In general catargele ” Constant Curve – Flex Top” sunt luate ca referinta cele de 465 cm , au reflex 15 si sunt la varf cu 10% mai moi decat la baza . Ele sunt considerate catarge de baza pentru freeride si slalom la vele medii .
O baza mai rigida a catargului retine puterea vantului in baza velei si un flex mare la varf elibereaza varful velei la rafale . Asta confera stabilitate si o mai buna manevrabilitate a velei .
Carbon 100% sau mai putin ?
Despre catargele de fibra de sticla nici nu se mai pune problema in ziua de azi . Constructia velelor impune catarge cu cat mai mult carbon in compozitia lor . Asta le face mai usoare si cu caracteristici de flexibilitate si reactie cat mai bune . Cele mai recente în tehnici de construcţie , implică înfăşurarea filamentelor de carbon şi rularea lor in 100 starturi PREG, care sunt apoi tratate termic pentru a asigura echilibrul prefect de rigiditate, durabilitate şi greutate. Catargele sunt apoi vopsite cu o vopsea speciala pe baza de polimeri pentru aspectul lor distinctiv.
Deci daca bugetul va permite , nu va zgarciti si luati catarg 100% carbon .
RDM sau SDM – de ce?
RDM = Reduced Diameter Mast SDM = Standard Diameter Mast
Deci catargele cu diametrul exterior mai mare sunt SDM si cele cu diametrul exterior mai mic RDM . Sa vedem ce avantaje are RDM fata de SDM . Primul si cel mai vizibil e sectiunea redusa . În general insa , greutatea este de aproximativ aceeaşi între SDM şi RDM ca urmare secţiuni exterioare mai mici , peretele RDM este mai gros (4,5 mm), fata de (3,5 mm) la SDM pentru a a fi la fel de rezistent . In general RDM este putin mai moale la varf . In rest…nimic . Asta inseamna ca noul RDM este mai bun doar pentru freestyle .
Iata tehnologia de productie a catargelor . Proces multifilament si multistrat . Majoritatea sunt compozite , avand in afra de carbon si kevlar sau fibra de sticla .
Despre catarge sunt foarte multe de spus! Adevarul e urmatorul: cu cat sunt mai scumpe, cu atat sunt mai proaste! Cred ca astia care le fac,le fac in asa fel ca sa-si bata joc de noi! Totul e chestie de marketing! Alea vechi tineau mai mult!
Chestia e, ca asupra unui catarg, cand acesta este armat actioneaza niste forte incredibil de mari,daca luam in calcul numai tensiunea de la downhaul,ce sa mai vorbim de faptul ca in mers , vela ,pe langa presiunea aplicata de cambere din lateral,supune catargul si la torsiune,sa nu mai vorbim de fortele la care este supus catargul la cazaturile noastre in apa.In ziua de azi,un catarg este ca o femeie, te lasa cand ti-e lumea mai draga!
Excelent articolul Lulu, intrebare mea ar fi;
recunosc ca la catarge lungi, peste 460 si inclusiv 460, un procentaj cat mai mare de carbon in catarg se va simtzi in performantza si nu numai in buzunar, este acelasi lucru valabil si pentru catarge scurte de 400 sau 430, ma refer la faptul ca pretzul se dubleaza cand te apropii de 100% fatza de 50% carbon, ma pot astepta la imbunatatziri drastice in modul in care raspunde o vela mica in cazul in care o armez pe un astfel de catarg?
Ma gandesc si la faptul ca in general conditziile in care folosesti vele sub 6.0 sunt putzin mai brutale decat cele in care folosesti o vela de 8.0 mp si deci un catarg de 490 sau chiar mai mare; si in conescintza te potzi astepta la catapulte si cazaturi serioase, mai ales daca vrei sa incerci si vrei sa invetzi miscari noi, catargele cu 100% carbon sunt relativ sensibile la astfel de pocnituri si deci buzunarul va avea de suferit :-))
Trebuie sa fac o precizare . O vela pentru a avea forma corecta trebuie sa fie armata pe un catarg bun (daca asta e recomandarea scrisa pe ea ) .indiferent de marime . Referitor la conditiile de vant diferite pentru vele diferite , e adevarat daca te referi la aceeasi persoana . Altfel in acelesi conditii de vant , tu te dai poate cu vela de 6m si eu cu cea de 8m . Dar amandoi trebuie sa avem vela corect armata . Trebuie sa stii ca un catarg nu se rupe pentru ca ai cazut si s-a lovit de plansa . Cele mai multe se rup la o armare in conditii improprii (la soare ) , apoi din cauza imbatranirii sau a corodarii in dreptul ghiului . Despre pret ….sunt de acord . E scump carbonul . Dar ce este iefin la windsurfing ? 🙂 Iar buzunarul velei…e ultimul lucru la care ma gandesc ca va avea de suferit . Mai important e cel cu portmoneul . Acela va avea mult de suferit .
la buzunarul meu ma refeream si eu cand am spus ca va avea de suferit :-), buzunarul velei este suficient de rezistent si inca nu am avut probleme cu niciunul dintre ele
asa da !
si o da scuze :-(; multzam fain de raspuns…trebuie sa vad in consecintza cum formulez propunerea de buget pentru anul viitor 🙂 si sa incerc un upgrade, ma gandeam sa incerc chiar si RDM intrucat multe din noile vele crossover in zona 5.0-4.0 recomanda RDM la mast si am de gand sa achizitzionez o astfel de vela pentru sezonul viitor
e adevarat eu presonal prefer sa schimb la o vela mai mica cat de repede imi permit conditziile, chiar daca trebuie sa mai pompez ca sa aduc placa in planning 🙂
Ai dre4ptate ! Amanunte de care nu stiam , dar sunt importante si trebuie tinut cont de ele . Fain !
cam tarziu comentul, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Tocmai am ajuns la capitolul catarge si am studiat formula de calcul a IMCS expusa mai sus ca sa vad cum afecteaza un extender acest parametru.
Vezi ca la numitor in loc de “lugimea catargului la patrat” care de altfel s-ar simplifica cu “lungimea catargului la puterea 3” de la numarator, este de fapt 465 la patrat, 465 fiind lungimea de referinta luata de Fiberstar pentru stabilirea acestui paramentru.
Ai dreptate Adi . Formula initiala cu care Fiberspar a lansat acest standard in 1994 are la baza masuratorile pe un catarg de 465 cm . Oricum aceasta e o formula empirica , publicata doar pentru a ne face o idee despre cum se face calculul IMCS .
In realitate se iau in consideratie mai multe variabile .
PS . De fapt , nu e asa de important sa cunoastem noi cum se calculeaza IMCS-ul . Trebuie insa sa stim ce ICMS sa folosim , raportat la vela si greutatea noastra .
Asa e, insa cu cat stii mai bine de unde vine si ce variabile pot influenta un coeficient, cu atat mai “umane” si mai usor de inteles devin semnificatiile acestuia, le intelegi aplicatia si poti aprecia mai usor cat de importante sunt anumite abateri.
De exemplu, am un catarg de 490 cu IMCS 27 si vreau sa stiu cam la ce IMCS se ajunge cu prelungitor pana la 530 cm. (daca se incadreaza in specificatiile velei sau trebuie cumparat alt catarg).